Munţii Retezat sunt tărâmul unor frumuseţi naturale bine conservate şi găzduiesc o varietate de specii. De-a lungul timpului au fost cercetaţi din motive ştiinţifice, dar au făcut şi obiectul practicării turismului. Cu acest scop s-a înfiinţat Parcul Naţional Retezat, care dispune de o rezervaţie ştiinţifică cu protecţie integrală.
Munţii Retezat fac parte din ramura Carpaţilor Meridionali şi sunt clasaţi cei mai înalţi şi mai stâncoşi munţi dintre Jiu şi Dunăre. Sunt formaţi din două creste alpine, una la nord şi cealaltă la sud, legate între Vârful Păpuşa şi Vârful Custura printr-o creastă ascuţită cu lungime de aproximativ 2,5 kilometri. Nu doar relieful muntos creează frumusețea locului dar şi peşterile aflate în cercetarea speciologilor europeni, precum şi o bogată floră şi faună.
Structura muntelui Retezat prin forma sa plată dă senzaţia că ar fi fost retezat, ceea ce în cultura românească a dat naştere la multe legende şi basme populare.
Se spune că în Ţara Haţegului din judeţul Hunedoara au trăit nişte uriaşi. Potrivit unei variante, aici s-a aflat un căpcăun care a coborât periodic în sate şi a furat vitele oamenilor. Mulţi feciori şi-au pierdut viaţa încercând să-l oprească, rămânând astfel multe familii îndurerate. Într-o zi însă, un voinic a reuşit să-l răpună pe căpcăun. Ca să fie sigur că acesta nu supravieţuieşte, i-a tăiat capul. În acel moment, căpcăunul s-a prefăcut într-o piatră mare „fără cap“ (Retezatul), iar mâna stângă i-a căzut printre munţi şi s-a prefăcut în apă. Podul palmei sale s-a transformat în lacul Bucura, iar degetele în lacurile Slăvei, Lia, Ana, Viorica şi Zănoaga.
O altă legendă vorbeşte despre fata căpcăunului, Rusca. Înainte de moartea sa, căpetenia uriaşilor a împărţit ţara celor doi copii ai săi, un băiat şi o fată. Ca să vadă mai bine cât de mare este partea lor din moştenire, cei doi s-au urcat pe câte un munte: feciorul pe muntele Retezat (care atunci avea alt nume), iar fata pe vârful Rusca, spre apus de Retezat. Fetei i s-a părut că partea de ţară a fratelui său este mai mare şi mai frumoasă decât a ei, care era plină de stânci şi nu avea prea multe păduri şi poieni frumoase. De ciudă, ea a luat un fier de plug şi l-a aruncat spre fratele său, care era pe celălalt vârf. Fierul nu l-a nimerit pe flăcău, dar a retezat vârful muntelui, care de atunci a rămas retezat. De aceea i se spune muntele Retezat.
Una dintre legendele Retezatului, în care se pomeneşte despre lacul Bucura, este legată de comori. Potrivit legendei, lacul Bucura este locul unde haiducii din Banat, Transilvania şi Oltenia s-au întâlnit pentru a-şi împărţi comorile. Pe urmele haiducilor s-a aflat potera, aşa că, pentru a nu fi prinşi cu aurul şi bijuteriile asupra lor, haiducii le-au aruncat în lac. Oamenii locului spun că şi astăzi, pe fundul lacului se află comori ce aşteaptă să fie scoase la lumină. Tot aici, încă din secolul XVI se făceau nedei. Nedeile mari de la Bucura aveau loc în anii bisecţi şi durau 3 zile. La aceste sărbători au fost atât de mulţi participanţi, încât se încingea o horă care înconjura lacul.
Datorită acestor poveşti putem spune că Muntii Retezat sunt un tărâm unde legenda se împleteşte fericit cu realitatea istorică, un ţinut care ascunde comori spirituale şi materiale de o inestimabilă valoare.
Pășește în ținutul poveștilor fascinante despre flăcăi viteji, domnițe suave, haiduci, zmei înaripați, dinozauri pitici … savurează tot ce te înconjoară și vei fi un câștigător!
Te așteptăm în perioada 01 – 03 august 2014 la Complexul Turistic Cheile Buții unde cei mai curajoși dintre participanți vor urca la 2014 metri pe Vârful Piatra Iorgovanului, locul de odihnă al învingătorilor!
Activitățile din cadrul festivalului sunt gratuite, iar cei mai meritoși dintre participanti vor fi premiați de către susținătorii evenimentului: Ch-Center Hosting, Dwyn.ro, Lew.ro, Doppelherz, VitalisGroup.ro, Auro Media, Biroul de Avocatură Cuculis și Asociații, Mobilă Dalin, Touch Antibacterial, PitiClic, Belkin, Craimont, CEDES Cercetare Dezvoltare.
