Dr. Edith Kadar a absolvit Facultatea de medicină „Victor Babeș” din Timișoara, în urmă cu aproape 25 de ani. Dorința de a vindeca oameni a făcut-o să opteze pentru noua medicină germană, iar rezultatele au devenit spectaculoase în unele cazuri cărora medicina clasică le dădea pronosticuri mici de vindecare, scrie site-ul partener www.transilvaniabusiness.ro
Oamenii nu sunt roboței
Ca orice doctor din lume, dr. Edith Kadar și-a dorit să vindece bolnavii. „Văzând că nu primesc răspunsuri pentru a determina cauza unor boli și că nu pot ajuta bolnavul doar cu cunoștințele dobândite la Facultatea de medicină, am realizat că trebuie să fie altceva. Am citit mult și totul a culminat cu o boală de-a mea, pe care prin metodele clasice nu am reușit să o vindec. Prin presopunctură și cu câteva plante, mi-am rezolvat foarte rapid problema”, își amintește medicul arădean. Ea spune că nu crede că oamenii sunt simple adunături de organe, că nu sunt roboței. Practica i-a demonstrat că la o anumită boală, aplicând un tratament indicat, unii bolnavi se vindecă, iar alții nu. A căutat răspunsuri la întrebările sale și viața i le-a dat. O prietenă i-a arătat o fișă în urma unei evaluări prin biorezonanță. A văzut, i s-a părut interesant și a decis să vadă despre ce anume este vorba. I s-a părut fascinant cum aparatul poate vedea anumite probleme ale corpului uman înainte de declanșarea simptomelor fizice.
Pionierat în biorezonanță
Dr. Edith Kadar a constatat că majoritatea celor care au utilizat biorezonanța ca metodă de diagnosticare, nu erau medici și cei ce au apelat la această metodă primeau niște rezultate, care nu erau interpretate aproape deloc. „Lucrau, dar nu știau cum. Era ca și cum ai avea un Ferrari pe care îl ții în garaj”, își amintește medicul arădean. A făcut cursuri postuniversitare în domeniu și a fost printre primii medici care a decis să folosească biorezonanța ca metodă de vindecare. A constatat că în Facultatea de medicină a acumulat multe cunoștințe medicale, dar studenții nu au fost învățați să gândească medical, să facă legătura între diferitele discipline. A ajuns la Deva, complet întâmplător, în locul altcuiva, unde a muncit enorm. Atunci a înțeles un lucru extrem de important: trebuie să-i asculți pe bolnavi, să-i lași să-ți povestească despre ei, pentru că este mult mai ușor să găsești cauza bolii lor și să îi ajuți.
Propriul său cobai
„Tot ceea ce am învățat, am aplicat pe mine. Văzând că nu mi se întâmplă nimic, am extins. Am fost propriul meu cobai”, își amintește dr. Edith Kadar. A continuat să se perfecționeze și a învățat foarte multe despre plante. Pe măsură ce a învățat mai mult, a constatat că are tot mai multe întrebări. De exemplu, s-a întrebat de ce aceleași plante, la aceleași tipuri de boli, unora le-au făcut bine în urma unui tratament, iar altora, nu. A început să studieze medicina chineză și a dobândit cunoștințe despre acupunctură. „Am înțeles că dacă un organ este bolnav, reparația poate să fie necesară în altă parte, pentru a vindeca bolnavul”, spune dr. Edith Kadar. S-a întrebat de ce face crize de fiere, doar atunci când este nervoasă. A realizat că este o problemă emoțională. S-a întrebat ce ne face bine? Ce nu ne face bine? Care este momentul în care vrem să ne vindecăm? Căutând răspunsuri, a cunoscut noua medicină germană, un concept revoluționar în medicină, cu ajutorul căruia se pot vindeca boli considerate de multe ori, fără șansă.
Noua medicină germană
Noua medicină germană este explicarea mecanismului de funcționare a biologicului, în funcție de reacția emoțională manifestată la nivel subconștient. A ajutat-o să înțeleagă cum organismul este coordonat din creier. Un anume organ se îmbolnăvește, dacă centrul respectiv din creier „este virusat, ca un computer”. Dr. Edith Kadar a învățat, a aplicat, și-a deschis cabinetul propriu și acum are rezultate bune în tratament.
Bolnavul vine la cabinet și este conectat la aparatul de biorezonanță. Acesta arată modificările subtile ale corpului. „S-ar putea ca omul să vină pentru o problemă de depresie dar aparatul să arate că există și pericolul unui infarct, încă nemanifestat fizic. Acest lucru înseamnă că bolnavul este copleșit”, explică dr. Edith Kadar. În acest timp, discută cu bolnavul, de fapt cea mai grea parte a acestei metode. Trebuie să-l înțeleagă, să vadă ce probleme emoționale a avut în viață și ce anume i-a cauzat apariția bolii. „Trebuie găsită metoda prin care omul este dispus să asculte și să coopereze”, a explicat medicul arădean. Ea povestește că omul decide dacă dorește să se vindece. Sunt bolnavi care vin, care dau vina pe toată lumea, pe sistemul sanitar, pe doctori, pe familie, pe locul de muncă, dar nu înțeleg că adevărata problemă lor li se datorează. „Nimeni nu s-a putut vindeca dacă nu a participat la vindecare. Biorezonanța ajută, de fapt, la refacerea legăturilor energetice între organe”, spune dr. Edith Kadar. Ea a explicat că ideile preconcepute ale oamenilor pot împiedica vindecarea. De exemplu, pentru ei, vindecarea înseamnă anumite medicamente, modul în care le recomandă medicul etc. Însă, situația este alta.
Vindecarea este decisă de bolnav
Folosind concepte din noua medicină germană, dr. Edith Kadar i-a înțeles mai bine pe bolnavi. „Am înțeles că unii oameni nu vor să se facă bine. Este mai confortabil probabil pentru ei, că primesc ajutor de la toată lumea. De multe ori, chiar dacă suferă mult, nu aleg vindecarea. Însă, am văzut că oricât de avansată este o boală, dacă omul și-a dorit cu adevărat vindecarea, s-a vindecat. Atunci, am văzut ce înseamnă noțiunea de credință, de a crede în vindecare și acest lucru nu are nici o legătură cu religia”, a declarat dr. Edith Kadar. Tot ce a văzut și a înțeles a ajutat-o să se schimbe. „Tot ce am înțeles despre om, a fost și prețul transformării mele. Noi alegem dacă să fim supărați sau fericiți. Fiecare emoție are câte o boală”, a explicat medicul arădean. De exemplu, furia îmbolnăvește ficatul. De fapt, există și o vorbă în popor: „Mi-a mâncat ficații”. În momentul de furie reacționează centrul din creier care „răspunde” de ficat, dar se ajunge și la canalele biliare și așa apar crizele de fiere cu dureri de cap. Frica, de exemplu, îmbolnăvește rinichii. Oamenii se confruntă cu frica de singurătate, frica de moarte, chiar dacă ei sunt înconjurați de mai multe persoane. Fiecare suntem singuri la un moment dat. Frica de moarte îmbolnăvește plămânii. Și asta nu înseamnă neapărat frica că vine un TIR și ai un accident mortal de circulație, ci poate fi frica de cutremure, de catastrofe. De multe ori, emisiunile de la televizor, despre posibile catastrofe naturale, care ar putea avea loc într-un timp relativ scurt, influențează emoțional oamenii. TBC, cunoscută în medicina clasică drept o boală a sărăciei, este provocată de frica creată de sărăcie, de faptul că omul nu își poate asigura traiul zilnic și nu de lipsa la propriu a mâncării. Nesiguranța afectează splina, dă anemii, leucemii, bolnavul este nesigur de viața lui pentru că nu are un etalon propriu (oamenii vor mulți bani, dar nu își stabilesc câți, sau vor totul, fără a defini acest „tot”).
Obezitatea înseamnă singurătate
În noua medicină germană, problema cu care se confruntă milioane de oameni, obezitatea, are o cauză emoțională. Obezitatea înseamnă singurătate, cu cât are mai multe straturi de țesut adipos, cu atât mai multe traume are bolnavul. Celulita, problema femeilor moderne, are la bază tot singurătatea („mă simt singură, neapreciată, nu mai sunt tânără” etc.) Neîncrederea în sine duce la slăbirea sistemului imunitar. Femeia nu este sigură pe ea, întreabă mereu „Sunt frumoasă?”, sau „Cum arăt?”, așteptând răspunsuri încurajatoare din partea apropiaților. De multe ori, poate primi răspunsuri pe care nu le așteaptă, de genul că arată rău, că e grasă, urâtă, proastă și atunci ajunge chiar să creadă aceste lucruri și să-și piardă încrederea.
Oasele, de exemplu, au la bază sentimentul de devalorizare. Omul ajunge să creadă că nu mai are nici o valoare. „În funcție de locul unde există problema, poți să-ți dai seama care e natura conflictului”, explică dr. Edith Kadar. Spondiloza cervicală apare atunci când bolnavul consideră că i se face o nedreptate. Oamenii dau vina pe aerul condiționat de la birou sau de acasă, pe faptul că au stat în curent. Realitatea este că ei consideră că sunt nedreptățiți, furioși că adesea nu pot face ce vor ei în acel moment, deși nu recunosc acest lucru. De exemplu, au un loc de muncă unde trebuie să stea pe scaun și să muncească tot timpul, deși poate uneori ar vrea să bea un ceai sau o cafea, dar acest lucru nu li se permite. Cei care spun că au probleme cu umerii și cu gâtul, sunt cei care în subconștientul lor cred că li se face o nedreptate, dar în acel moment ei se gândesc cum s-ar putea răzbuna. „Momentul adevărat al vindecării este acela când poți să faci față traumelor”, a concluzionat dr. Edith Kadar. Ea spune că medicul tratează, dar oamenii se vindecă. „Așa cum am știut să ne îmbolnăvim gândindu-ne la rău, așa ne știm face bine, gândindu-ne la bine”, a explicat medicul arădean. Ea crede în oameni și în dorința lor de vindecare, iar experiența i-a demonstrat că dacă bolnavul vrea să se vindece și crede cu tărie în acest lucru, el se va realiza. „Nu vreau să combat nici un fel de teorie, nu vreau să refac nici un sistem, nu vreau să conving pe nimeni despre metodele pe care le folosesc. Sunt strict observațiile mele, raportate la cunoștințele dobândite. Bolnavul este acela care alege modul în care vrea să se trateze”, a explicat dr. Edith Kadar.
Buna ziua, de un cancer de plamani cum sa scap?