Deputatul Vasile Nagy: 23 august, o zi cu semnificații speciale pentru România

Ziua de 23 august este încărcată cu semnificații speciale pentru România. La 23 august 1939, a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, care încă produce efecte nefaste pentru români. Tot la 23 august, în 1944, România a întors armele împotriva Germaniei hitleriste, moment care a fost speculat de regimul comunist, timp de decenii în această zi fiind sărbătorită ziua națională a Republicii Socialiste România. Astăzi, la 23 august sărbătorim Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.
„Nu sunt multe zilele care rămân în istorie cu multiple semnificații. Ziua de 23 august a fost, timp de mulți ani de zile, sărbătorită în România ca zi națională. În 23 august 1944 armata română a întors armele împotriva Germaniei hitleriste. Momentul a fost pregătit de cabinetul Regelui Mihai, însă ulterior a fost acaparat de micul (la vremea respectivă) Partid Comunist. Zeci de ani, românii au sărbătorit ziua de 23 august cu defilări impresionante, pentru a marca așa-numita Revoluţie de Eliberare Socială şi Naţională, Antifascistă şi Antiimperialistă, după cum a fost ea denumită de regimul fostului dictator comunist Ceaușescu. Încă se mai discută despre rolul avut de fiecare dintre părțile implicate în actul de la 23 august 1944. Mult mai trist pentru România a fost alt moment legat de o zi de 23 august, care încă produce efecte. Este vorba despre semnarea, la Moscova, la 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov, între Germania nazistă și URSS. Urmare a acestui pact, România a pierdut Basarabia, care a fost cedată Uniunii Sovietice. Deși ambele imperii semnatare ale documentului de la 23 august 1939 au dispărut, efectele acestuia sunt încă resimțite în mod dramatic. Din anul 2011, 23 august a fost desemnată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului”, a declarat Vasile Nagy, deputat de Arad.