Am prezentat detalii despre celebrul caz de corupţie construit în jurul numelui lui Nicolae Ioţcu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Arad. După un flagrant care ridică destule semne de întrebare şi un probatoriu care opreşte dovezile certe la cercul a trei persoane, reprezentantul firmei Medicare, Alin Pătraşcu, care ar fi oferit mita şi cei care au negociat direct detaliile mitei cu el, Adrian Nedelciu, fost director tehnic în Consiliul Judeţean Arad şi Cristian Drăgan, administrator public al judeţului Arad, fără ca probele să conducă direct şi spre ţinta principală, Ioţcu, se ridică unele probleme legate de modul în care a ajuns să fie construit acest caz. Am prezentat deja detalii din proces şi din materialul probator care a stat la baza dosarului penal şi rechizitoriului prin care s-a decis trimiterea în judecată a lui Nedelciu, Pătraşcu şi Ioţcu, Drăgan având doar calitatea de martor.
(https://dev.arad24.net/2017/04/25/nicolae-iotcu-trofeu-pentru-dna/)
Vom analiza câteva detalii care rezultă din declaraţia în instanţă, care este publică pentru oricine doreşte să o studieze, a lui Cristian Drăgan dar şi despre modul în care acesta a ajuns colaborator al DNA pentru acest caz.
Cum ajunge negociatorul mitei, martor protejat
În declaraţia sa de martor, Cristian Drăgan, denunţătorul lui Nicolae Ioţcu, povesteşte cum a ajuns să colaboreze cu DNA. Acesta afirmă (fără însă a şi prezenta documente în acest sens) că Ioţcu i-ar fi cerut să ia banii de la Pătraşcu şi să-i remită lui dar şi că mita, pentru noul contract (cel care trebuia anulat) ar fi ajuns la 60.000 euro. El nu a participat la discuţii între Pătraşcu, Ioţcu şi Nedelciu, „…dar probabil că Ioţcu şi Nedelciu ştiau despre cel 5 % promis”. Şi după ce spune că a semnat contractul şi s-a ocupat de formalităţi în virtutea atribuţiunilor sale de serviciu, Drăgan afirmă fără echivoc: „Am acceptat să primesc banii de la Pătraşcu, întrucât la momentul respectiv deja făcusem denunţul şi trebuia să probez cele afirmate”. Adică a denunţat apoi a primit mita pentru a arăta că are dreptate… Ioţcu nu i-a spus că trebuie să primească şi cât trebuie să primească, dar… „…dădea de înţeles că trebuie să îi parvină o sumă, fără să ştie de înainte suma”.
Cristian Drăgan spune că se săturase de aceste încălcări ale legii şi a decis să devină denunţător. Interesant este cum povesteşte Drăgan momentul. Iniţial declară că a făcut denunţul apoi i s-a comunicat telefonic de către procuror faptul că este colaborator după care a fost chemat la Timişoara pentru a i se comunica oficial ordonanţa. Însă tot Drăgan mai declară: „Nu am fost abordat de către DNA pentru a face denunţul, l-am făcut din proprie iniţiativă. Am venit din proprie iniţiativă la Timişoara, l-am abordat pe domnul procuror Dolcu Lucian pe care îl ştiam de înainte, pe când era procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova, dar nu am avut legătură cu el până în acest timp. Ştiam că acesta lucrează acum la DNA. Am avut o discuţie cu domnul procuror, i-am spus verbal despre faptele de corupţie, după care am scris denunţul la sediul DNA”. Deci, a depus denunţul (cum?), pentru că rezultă că abia ulterior, în aceeaşi zi, ar fi fost chemat la sediul DNA Timişoara dar, tot conform depoziţiei sale, a mers la Timişoara, a discutat, a denunţat… după care a venit din nou la Timişoara să i se comunice şi oficial că este colaborator. Mai spune Cristian Drăgan: „Nu am fost niciodată reţinut de către DNA. Nu am fost ridicat, nu am fost abordat de către DNA, denunţul l-am facut din proprie iniţiativă”. Însă realitatea este din nou alta: DNA l-a avut în vizor pe Cristian Drăgan, în alt dosar unde el a făcut obiectul unui denunţ din partea reprezentanţilor unei firme din Arad.
La momentul denunţului, Cristian Drăgan era denunţat la DNA de „finul” lui Falcă
În data de 1 mai 2015, deci cu o lună înainte de denunţul împotriva lui Nicolae Ioţcu, Ovidiu Palcu şi Marius Cosma, proprietar şi administrator al SC Inteco Holding SRL au depus denunţuri penale la DNA.
Actualul deputat social-democrat, Dorel Căprar, a declarat în urmă cu şase ani de zile că SC Palcu Impex SRL din Sebiş, aparţinând aceluiaşi Ovidiu Palcu, este abonată la contracte din bani publici. „Ne aflăm în faţa unei realităţi: un membru PDL, care este şi finul preşedintelui de facto al acestui partid la Arad, Gheorghe Falcă, reuşeşte să obţină contract după contract”, a declarant atunci Dorel Căprar. Gheorghe Falcă a ţinut să explice situaţia: soţia acţionarului acestei societăţi comerciale este o apropiată a soţiei sale şi nu este naş în adevăratul sens al cuvântului, deoarece familia Palcu a aparţinut cultului Adventist.
Prin ordonanţa din data de 2 mai 2015, s-a dispus începerea urmăririi penale „in rem” cu privire la săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, de efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei şi conflict de interese. În Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, procurorul descrie exact situaţia. Cristian Drăgan, administrator public al judeţului Arad în cadrul Consiliului Judeţean Arad, a condiţionat atribuirea/derularea în bune condiţii a unor contracte de lucrări, respectiv efectuarea plăţilor pentru lucrări deja executate de către SC Inteco Holding SRL de remiterea în interesul său personal a unor importante sume de bani de la acţionarul şi administratorul firmei respective. Procurorul mai constată că acelaşi Cristian Drăgan ar fi impus SC Inteco Holding SRL să utilizeze pentru lucrările contractate de Consiliul Judeţean Arad unele utilaje şi autocamioane aflate în patrimoniul unei alte societăţi comerciale, unde, oficial, asociat unic şi administrator este chiar concubina sa, dar firma este administrată şi coordonată faptic de către Cristian Drăgan, după cum a considerat procurorul. Acest dosar penal stă ca o sabie a lui Damocles asupra capului lui Cristian Drăgan, deoarece, deşi a fost deschis înaintea celui al lui Nicolae Ioţcu şi pare mult mai simplu de probat, încă nu a primit o soluţie. De unde şi suspiciunea rezonabilă că având deja probleme penale, Drăgan a fost convins uşor să devină denunţătorul cuiva mai important decât el. Cum la ora aceea era administrator public al judeţului Arad, ierarhic, peste el se afla preşedintele Consiliului Judeţean, post ocupat, întâmplător sau nu, de Nicolae Ioţcu. Trebuie consemnat că din acest denunţ a provenit un alt caz celebru, soldat cu condamnarea primarilor unor comune din judeţul Arad.
Importanţa adevărului în lupta anticorupţie
Cristian Drăgan era deci în atenţia procurorilor. Dovadă a bunei colaborări stă şi un alt aspect rezultat din declaraţia sa de martor, referitor la modul în care Adrian Nedelciu a acceptat suma de 10.000 lei mită, provenind, aparent, de la Alin Pătraşcu, bani oferiţi de Cristian Drăgan, care a postat un plic în torpedoul maşinii sale, pe care Nedelciu l-a luat într-o spălătorie auto. Cum au ajuns de fapt banii la Nedelciu? Spune Drăgan: „După ce am primit banii de la inculpatul Pătraşcu spre a-i remite inculpatului Ioţcu (n.r.: niciodată Alin Pătraşcu nu a afirmat că ar fi oferit bani în mod expres pentru Nicolae Ioţcu), am avut o discuţie cu domnul procuror pentru a-l contacta pe Nedelciu spre a-i remite acestuia o sumă de bani, sumă pe care am şi remis-o”. Altfel spus, procurorul i-a dictat lui Cristian Drăgan cui şi cât să ofere din mita lui Pătraşcu, adică să-i dea cei 10.000 lei lui Adrian Nedelciu, pentru a-l implica şi pe acesta. Însă din nou, în mod direct nu rezultă nici o implicare a lui Nicolae Ioţcu în acest traseu al şpăgii supervizat de procurorul DNA, în care este clar că Alin Pătraşcu a oferit bani, Adrian Nedelciu a primit bani şi Cristian Drăgan a primit şi a redirecţionat bani însă numele lui Ioţcu apare doar ca şi bănuială, supoziţie sau acuzaţie fără suport probatoriu. Deşi tocmai declarase că a oferit 10.000 lei lui Nedelciu la îndemnul procurorului, fapt consemnat în declaraţia sa de martor, Cristian Drăgan îşi încheie aceeaşi declaraţie cu cuvintele: „Pe parcursul colaborării cu domnul procuror mi s-a spus să nu provoc şi să nu instig pe nimeni, mi s-a explicat în ce manieră să pun problema, respectiv să nu pun întrebări şi să ofer variante alternative, urmând ca persoana respectivă să ia decizia în cauză. Eu doar relatam despre evenimentele care au avut loc şi menţionam data întâlnirilor viitoare, cu cine şi unde. Inculpatul Nedelciu mi-a spus că a primit 5.000 de lei de la domnul Pătraşcu”.
Acest caz, înscris în contextul mai larg al luptei împotriva corupţiei, este extrem de important. Aflarea adevărului privind modul în care s-au adjudecat contracte de achiziţii publice şi mai ales despre funcţionarii publici care au negociat mita pentru a favoriza un anume competitor, în condiţiile în care, aşa cum rezultă din studierea probelor, caietele de sarcini pentru licitaţii şi procedurile s-au desfăşurat conform legii, trebuie să fie principala ţintă a organelor de cercetare. Şi modul în care a fost construit cazul privind sumele vehiculate, negocierile pentru darea/luarea de mită, în ceea ce priveşte pe reprezentantul firmei Medicare şi cei doi care au negociat direct cu el, este extrem de convingător, mai ales că era implicat personajul care, prin natura atribuţiunilor sale de serviciu, avea în subordine întreg mecanismul care privea achiziţiile publice şi cheltuirea banilor judeţului Arad. Dar nu convinge deloc asocierea „peştelui cel mare”, Nicolae Ioţcu, în acest angrenaj, prin apelarea la aprecieri, considerente indirecte şi opinii fără substrat faptic real şi concret, cel puţin după cum acestea apar în probatoriul depus la dosarul cauzei. Pentru că nu este admisibil ca un caz astfel construit să distrugă vieţi, pe de o parte iar pe de alta, să producă falşi eroi ai luptei anti-corupţie.
