Apropierea anului electoral 2024 începe să încingă atmosfera politică. Aradul, care stă de vreo două decenii într-un status-quo, cu același partid la butoane, în ciuda caniculei, dă semne de înviorare. O arată clar sondajele, indiferent de cine au fost comandate: după aproape 20 de ani, conform măsurătorilor de acum, apar șanse de schimbare. PNL Arad este în corzi și, cu o singură excepție, primarul în funcție (care este însă tot mai izolat de partidul care l-a promovat), nu se mai află pe primul loc în opțiunile electoratului. Mai trist pentru liberali este că nu se mai află, în anumite sondaje, nici măcar pe locul al doilea. Despre personalitățile partidului, cu excepția amintită, situația este cam aceeași: încet dar sigur, ajung tot mai jos în opțiunile electoratului.
Dacă PNL scade, cineva trebuie să crească. Vorbind tot despre sondajele serioase, care sunt analizate de strategii partidelor, nu despre fumigenele lansate din timp în timp, principala forță politică aflată în creștere față de alegerile locale din 2020 este PSD. AUR, care nu a concurat la locale, are o prezență bună, USR a scăzut, dar încă reprezintă o forță de luat în seamă, mai ales în municipiu, UDMR rămâne aceeași constantă de ani de zile. Despre restul, încă se mai pot produce schimbări determinate de rata de eroare a sondajelor, care devine comparabilă cu scorurile lor: cu plus, poate să le treacă de pragul electoral, dar cu minus…
Nu am avut intenția de a analiza sondaje individuale comandate de partidele arădene. Interesant este alt fenomen, tot mai prezent: tehnicile de manipulare electorală pe care deja le aplică cei care au de pierdut în urma reorientării electoratului arădean. Nu este un lucru nou în politică, în general și cu siguranță în politica arădeană: rezultatele obținute în ultimele două decenii de către cei care conduc discreționar municipiul și județul au avut la bază și campanii, uneori bine gândite, alteori mai puțin fericit implementate, de manipulare. Legea electorală, care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, a fost abil exploatată: fie au fost aruncați în luptă candidați de paie, cum li se spune, pentru „spargerea” voturilor, fie s-au lansat zvonuri, fie arădenii au fost făcuți să creadă că oricum vor vota, rezultatul va fi același. Și a funcționat: deși, analizând cifrele, cel puțin la nivelul conducerii Primăriei, se poate observa o scădere a voturilor obținute de câștigătorul Primăriei de la un ciclu electoral la altul, s-a ajuns ca primarul să fie decis de aproximativ o zecime din alegătorii cu drept de vot. Odată ce au apărut semne că arădenii s-ar putea deștepta, mașinăria manipulării a pornit: se încearcă încă de pe acum inducerea ideii că oricum, nimeni nu ar putea câștiga alegerile la Arad în afara aceluiași PNL și a reprezentanților săi. Astfel, conform unei tehnici bine cunoscute în marketingul politic, se induce din timp alegătorilor ideea că votul lor, dacă ar fi acordat, de exemplu, unui reprezentant al unui partid aflat acum pe val, va fi un vot irosit. Așa că, ori votează cu aceiași, ori stau acasă. Iar în condițiile absenteismului electoral, câștigă cei care își mobilizează electoratul să iasă la urne. Și, așa cum a demonstrat, PNL Arad încă poate mobiliza o parte a electoratului propriu chiar dacă se va putea ajunge, din nou, ca doar unul din zece alegători cu drept de vot să decidă și pentru ceilalți nouă.
Dar toate acestea sunt încă doar teorii. Cert este că mașinăria manipulării a pornit, cu scopul de a încerca să deturneze trendul firesc al electoratului spre o schimbare autentică în Arad. Cine sunt beneficiarii? Este ușor de bănuit: cei care, în ciuda unor eforturi, inclusiv financiare, puternice în ultimii ani, nu reușesc să câștige procente de încredere din partea electoratului arădean. Și asta în ciuda funcțiilor publice deținute, a deturnării unor acțiuni de imagine în favoarea propriului partid și a utilizării de fonduri publice pentru a-și crea imagine politică.
