– Interviu cu Cristina Hărșan, interpret – traducător engleză-franceză
– Cum ți-ai descoperit pasiunea pentru traduceri?
– Pasiunea pentru traduceri a început de când eram mică. Practic, din timpul liceului știam că va trebui să continui și m-am luptat foarte mult pentru a îmi putea îndeplini visul. La liceu am terminat specializarea limbi moderne aplicate, adică engleză-franceză. M-am axat pe limbi străine și am continuat Facultatea de limbi moderne aplicate de la Sibiu. În urma acestor experiențe am avut de ales: să stau în țară, sau să plec în străinătate. Însă, nu am renunțat, cu toate că au fost și profesori care din păcate ne-au descurajat. Au fost și foarte multe piedici sociale, economice și practic, atunci când cineva îți spune că nu poți să faci ceva, tu poți să depășești limita și să treci dincolo de zona de confort. Acolo se întâmplă lucrurile minunate.
– Cum ai ajuns să lucrezi în traduceri?
– În timpul facultății, am fost prin programul Work & Travel USA timp de două veri în Statele Unite. Acolo mi-am început cariera de interpret, fără a avea diplomă. Pur și simplu, am vrut să văd acolo cum se face interpretariatul. La sfârșitul programului de Work & Travel USA am primit o foaie, care practic m-a ajutat în ascensiunea mea. A fost ca o carte de vizită pentru ceea ce fac în prezent.
– Cum ai reușit să depășești obstacolele care au apărut în cariera ta?
– M-am lovit, în primul rând, de pesimismul oamenilor. La noi în țară, dacă ceva nu se poate face, atunci o lași baltă, ceea ce pentru mine a fost o provocare extraordinară. Întotdeauna când apărea cineva, care îmi spunea în față că nu pot să fac un anume lucru, eu întotdeauna trebuie să fac lucrul acela. Tocmai din această cauză am putut să nu mă abat de la calea mea. A fost greu. Eram un absolvent care nu a avut nimic, care a crezut doar în ceea ce poate să facă, știe foarte bine și își folosește foarte mult intuiția. Pentru mine, asta a fost cel mai important, intuiția.
– Din experiența ta, cum poți ajunge un bun traducător?
– Din păcate, meseria de traducător și interpret sunt două lucruri diferite. Atât meseria de interpret, cât și cea de traducător sunt satisfăcătoare, ambele, dacă putem să găsim clienții potriviți și piața potrivită. Bineînțeles, la început este greu, acceptăm alte prețuri, dar pe măsură ce ne familiarizăm cu meseria, putem să ne dăm seama de valoarea noastră, doar practicând, exersând. Nu putem să facem o meserie un an de zile, după care să facem alta încă un an, alta încă un an și alta încă un an. Am citit într-un ziar că pentru a excela într-o meserie, ai nevoie de 10.000 de ore de practică.
– Care este diferența dintre meseria de traducător și cea de interpret și unde se întâlnesc cele două?
– Interpretariatul se face la cabină. Există interpretariat simultan, este interpretariat consecutiv, sau de intermediere, este și șușotaj, la ureche. Este un domeniu aparte, pentru că traduci practic fără nici un suport scris, în timp ce în traduceri, te folosești tot timpul de dicționare. În interpretariat intervine mai mult spontaneitatea și fluența în vorbire.
– Ce le-ai recomanda tinerilor aflați la început de carieră?
– Indiferent cât de greu poate să fie un domeniu în care vor să exceleze, nu este indicat niciodată să renunțe la visul lor. Sunt copii care au fost născuți în medii mult mai defavorizate decât în țara noastră și care au reușit să ajungă extraordinar de departe. Deci, să nu renunțe la visele lor, indiferent care ar fi.
